Dimitrie Gheorghe Cutava, un fel de Leonidas Asteris al românilor de acum un veac

Dimitrie Gheorghe Cutava s-a născut la Galaţi, pe 10 decembrie 1883 și s-a remarcat atât ca profesor și cântăreț de muzică bisericească precum și ca bariton de operă, mai bine de 30 de ani. Era un fel de Leonidas Asteris (fostul protopsalt al Patriarhiei Ecumenice) al spațiului autohton - dacă ne este permisă comparația -, … Continuă lectura Dimitrie Gheorghe Cutava, un fel de Leonidas Asteris al românilor de acum un veac

Muzica bisericească (Emanoil Hordea, 1928)

Sub acest titlu, d. N. Porsenna, în revista “Rampa” din  Iulie a. c. [1928], aduce o mulțime de acuzații muzicii bisericești, sintetizând totul în cuvântul “nas”. D-sa arată, cum, fiind copil se ducea la Biserica Radu Vodă unde, sub ochii vigilenți ai profesorului, “asculta în silă cântările unor sacerdoți cari cântau pe nas, ale unor … Continuă lectura Muzica bisericească (Emanoil Hordea, 1928)

Sfatul dascălului Anton Pann pentru elevi: “să nu scoață glasul pe nas”

În mentalul societății de astăzi persistă unele concepții eronate sau distorsionate cu privire la muzica bisericească. Unii cred că genul acesta de muzică, pătruns la noi pe filieră elenă, are drept trăsătură definitorie cântarea pe nas. O analiză chiar și sumară dovedește netemeinicia afirmației. Să dăm exemplul profesorului și cântărețului Anton Pann, care a format … Continuă lectura Sfatul dascălului Anton Pann pentru elevi: “să nu scoață glasul pe nas”

Cel mai abundent element de artă în Biserica noastră: muzica (Nifon Ploieșteanu)

(...) Se înțelege de la sine, că dacă cele trei arte frumoase: arhitectura, pictura și muzica sunt reunite aristic într-un locaș sfânt, efectul e desăvârșit. Așa se explică, pentru ce emoțiunea religioasă pătrunde adânc, pe cel care a pășit pragul unei biserici mari, bine picatată și cu cântăreți excelenți, fie el chiar ateu. Cel mai … Continuă lectura Cel mai abundent element de artă în Biserica noastră: muzica (Nifon Ploieșteanu)

Nepostirea în rândul clericilor și psalților (Canonul LXIX)

CANONUL LXIX Dacă un Episcop sau presviter sau diacon, ori ipodiacon sau citeț ori psalt nu postește sfânta Patruzecime a Paștilor, sau Miercurea sau Vinerea, să se caterisească; afară dacă n-ar fi împiedicat de boală trupească; iar de ar fi laic, să se afurisească. (Consultă: Sinod VI can. XXIX, LXXXIX. Laodic. XLIX, LII, LVI) Comentariu … Continuă lectura Nepostirea în rândul clericilor și psalților (Canonul LXIX)

Mărturii inedite despre psaltul Ion Creangă

"Și în ziua de Paști am tras un "Îngerul a strigat" la biserică, de au rămas toți oamenii cu gurile căscate la mine. Iar mamei îi venia să mă înghită de bucurie." (Ion Creangă, Amintiri din copilărie) În numărul din 14 iulie 1940 al revistei “Cuget clar”, condusă de N. Iorga, se publica un material … Continuă lectura Mărturii inedite despre psaltul Ion Creangă

Calitățile și îndatoririle cântărețului bisericesc

Extras din Enciclica P. Sf. Vartolomei al Râmnicului, către cântăreții Olteniei, anul 1927. (…) între calitățile și îndatoririle cântărețului de astăzi, impuse lui de trebuințele firești ale vieții religioase pentru care el există, intră următoarele: Auzul și simțul muzical să-i fie fin, căci de ele cântărețul bisericesc nu trebuie să fie lipsit Citirea să-i fie … Continuă lectura Calitățile și îndatoririle cântărețului bisericesc

Apihimele expuse intr-un manuscris românesc din Sf. Munte (1882)

Apihima (gr. apehemata) reprezintă o formulă melodică succintă care se intonează la începutul anumitor cântări mai elaborate din repertoriul bisericesc. Rolul acesteia este dublu: să stabilească isonul cântării (tonica) și să introducă psaltul în atmosfera modală a cântării (pentru acordaj). Prin urmare, fiecare glas are o apihimă caracteristică, ce îi schițează scara (diatonică, cromatică sau … Continuă lectura Apihimele expuse intr-un manuscris românesc din Sf. Munte (1882)

Îndemn pentru înființarea unei arhive de muzică psaltică

La începutul secolului XX, în perioada când muzica sătească din România devenea subiectul unei ample campanii muzicologice, muzica bisericească se adâncea încet dar sigur în uitare. Așa se face că, în prezent, avem una dintre cele mai valoroase arhive istorice, în domeniul muzicii sătești (http://www.ville-ge.ch/meg/musinfo_ph.php), însă nicio posiblitate de a studia concret muzica psaltică a … Continuă lectura Îndemn pentru înființarea unei arhive de muzică psaltică

Glasul 7 varis explicat de Misail Misailidis, protopsaltul Smirnei

Una dintre cele mai clare explicații ale glasului 7 varis provine de la Misail Misailidis (1825-1906), reprezentat al Școlii de Muzică Bisericească din Smirna (Asia Mică) și ucenic al lui Theodor Fokaefs. În primul volum al Noului Teoreticon, publicat la Atena în 1902,  el menționează regulile care guvernează această categorie de cântări. Aflăm că glasul … Continuă lectura Glasul 7 varis explicat de Misail Misailidis, protopsaltul Smirnei