Partituri

Slujba Sfântului Alexandru Să se îndrepteze glas 1, de Costache Chiosea De tine se bucură glas 8 Anixandare mici glas 8 (lucrate după Dimitrie Suceveanu) Heruvic glas 2 (lucrat după Dimitrios Mavropoulos)Descarcă Antifonul intai glas 8 (care se cânta în mănăstirea Cernica)Descarcă Împărate Ceresc glas 6 (după I. Popescu-Pasărea)Descarcă Catavasii la Înălţarea Cinstitei CruciDescarcă

Dimitrie Gheorghe Cutava, un fel de Leonidas Asteris al românilor de acum un veac

Dimitrie Gheorghe Cutava s-a născut la Galaţi, pe 10 decembrie 1883 și s-a remarcat atât ca profesor și cântăreț de muzică bisericească precum și ca bariton de operă, mai bine de 30 de ani. Era un fel de Leonidas Asteris (fostul protopsalt al Patriarhiei Ecumenice) al spațiului autohton - dacă ne este permisă comparația -, …

Un „îndreptar” de conduită pentru cântăreții bisericești de Anton Pann

Privitor la conduita psaltului, nu cred să se fi scris  un "îndreptar" mai bun decât rimele lui Anton Pann, cuprinse în "Hristoitie" (1834): "Niciodată în cântare/ Să nu facă vreo strâmbare/ Și vreo schimonosire,/ Din urâtă nărăvire;/ Că unii din tinerețe,/ Încă de când merg sâ-nvețe/ Se obicinuiesc când cântă/ De se muncesc, se frământă,/ …

Marele Macarie Ieromonahul (1750-1836)

În singura imagine cunoscută a părintelui Macarie Ieromonahul, acesta este înfățișat ca un monah în floarea vieții, purtând simbolic în mâini o pană de scris și o carte (semn al pionieratului în românirea cântărilor bisericești). Este destul de cert, însă, că nu poate fi vorba de o reprezentare realistă, așa cum ne-am dori, ci de …

Ifosul de Careia (“Kariotiko”)

În muzica bisericească, prin ifos se înțelege stilul în care o persoană sau un grup de cântăreți (cu sau fără legătură între ei) abordează și execută o cântare. Tehnic vorbind, ifosul ia naștere din îmbinarea în proporții diferite a câtorva elemente (ritm, vibrato, ornamente, formule caracteristice, timbrul vocii), și poate avea un efect diferit asupra …

Comparație între muzica bisericească orientală și cea occidentală (PS Ghenadie Enăceanu, 1900)

Muzica bisericească la începutul introducerei ei în creștinism era curat iudaică, și aceeași unisonie din sinagogile iudaice, în care se cântau, sau mai drept, se citeau psalmii lui David, forma și muzica primilor creștini, care citeau și ei în același mod și aceiași psalmi cu câte un “Kύριε ἐλέησον = Doamne miluiește” coral, sau cu …

Comisia muzicală din Constantinopol (1888): Îndrumări metodice pentru corurile bisericești

Comisia muzicală din Constantinopol (1888) a sintetizat în legătură cu buna organizare și funcționare a stranei, câteva îndrumări metodice, apărute și într-o revistă bisericească de la noi. Ele se adresează în primul rând personalului Patriarhiei Ecumenice, însă pot avea rol normativ în cazul oricărui cor bisericesc care dispune de resurse. “Pentru corectarea corului (stranei) muzical …

Muzica bisericească (Emanoil Hordea, 1928)

Sub acest titlu, d. N. Porsenna, în revista “Rampa” din  Iulie a. c. [1928], aduce o mulțime de acuzații muzicii bisericești, sintetizând totul în cuvântul “nas”. D-sa arată, cum, fiind copil se ducea la Biserica Radu Vodă unde, sub ochii vigilenți ai profesorului, “asculta în silă cântările unor sacerdoți cari cântau pe nas, ale unor …

Sfatul dascălului Anton Pann pentru elevi: “să nu scoață glasul pe nas”

În mentalul societății de astăzi persistă unele concepții eronate sau distorsionate cu privire la muzica bisericească. Unii cred că genul acesta de muzică, pătruns la noi pe filieră elenă, are drept trăsătură definitorie cântarea pe nas. O analiză chiar și sumară dovedește netemeinicia afirmației. Să dăm exemplul profesorului și cântărețului Anton Pann, care a format …

Strană versus analog

În țara noastră, cântăreții bisericești mai sunt numiți “cântăreți de strană”. Și pentru că acești slujitori obișnuiesc să se grupeze în jurul analogului, atunci când cântă la slujbe, cei doi termeni au ajuns să fie confundați. În fapt, este impropriu să numim “strană” obiectul pe care sprijinim cărțile. Acest cuvând de origine slavonă (sl. strana)– …